Infertilitatea la femei: cauze, diagnostic și tratament

Infertilitatea la femei

Infertilitatea la femei: cauze, diagnostic și tratament

Infertilitatea este o problemă medicală complexă și adesea emoționantă, definită ca incapacitatea de a concepe un copil după un an de relații sexuale regulate și neprotejate. În ciuda percepției comune că infertilitatea este în principal o problemă a femeilor, realitatea este că aceasta poate afecta oricare dintre parteneri. Statisticile arată că infertilitatea este distribuită aproape în mod egal între bărbați și femei, fiecare având un procent semnificativ de factori contribuabili.

Deși infertilitatea poate fi cauzată de o varietate de factori, atât masculini cât și feminini, acest articol se va concentra exclusiv pe infertilitatea de factor feminin. Vom explora cauzele, diagnosticarea și tratamentele disponibile pentru femeile care se confruntă cu dificultăți în conceperea unui copil. Este important de menționat că infertilitatea masculină este la fel de crucială și va fi tratată într-un articol separat, pentru a oferi o înțelegere completă a acestei probleme complexe și a soluțiilor disponibile pentru cuplurile care își doresc să devină părinți.

Despre infertilitatea feminină

Infertilitatea feminină se referă la incapacitatea unei femei de a concepe un copil sau de a menține o sarcină. Aceasta poate fi rezultatul unor diverse cauze, care pot include probleme cu ovulația, disfuncții ale ovarelor, deteriorarea trompelor uterine, endometrioza, anomalii ale uterului sau dezechilibre hormonale. Diagnosticul și tratamentul infertilității la femei implică evaluarea atentă a sistemului reproductiv feminin și a altor factori relevanți, precum și utilizarea unor metode terapeutice specifice, cum ar fi stimularea ovulației, tehnici de reproducere asistată sau intervenții chirurgicale, în funcție de cauza specifică identificată.

Infertilitatea poate fi definită în funcție de un criteriu temporal. În general, se recomandă ca un cuplu care a avut o activitate sexuală regulată, fără utilizarea de metode contraceptive, să consulte un specialist după un an de încercări nereușite de a concepe. Este important de menționat că această situație nu înseamnă automat că unul dintre parteneri este infertil, ci poate fi considerată o incapacitate temporară de a concepe. Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, această problemă poate fi rezolvată cu succes. În acest scop, au fost dezvoltate și implementate cu succes metode moderne de tratare a infertilității în cadrul clinicilor de fertilitate.

În ceea ce privește diagnosticul, medicii fac o distincție între infertilitatea relativă și cea absolută. Infertilitatea relativă se referă la cazurile în care se pot identifica și elimina cauzele tulburărilor reproductive ale pacientului. Pe de altă parte, infertilitatea absolută implică modificări fiziologice ireversibile ale aparatului genital, cum ar fi anomalii ale organelor pelviene, leziuni traumatice sau îndepărtarea chirurgicală a gonadelor.

De asemenea, este important de menționat diferența între infertilitatea primară și cea secundară. Infertilitatea primară se referă la situația în care o femeie nu a avut niciodată o sarcină, deși are o viață sexuală regulată fără utilizarea de contraceptive. Infertilitatea secundară se caracterizează prin faptul că femeia a avut cel puțin o sarcină în trecut, indiferent de modul în care aceasta s-a încheiat (naștere, avort, avort spontan sau sarcină ectopică).

Cauzele infertilității la femei sunt diverse și pot implica diferite aspecte ale sistemului reproducător feminin. Orice disfuncție, chiar și într-o mică măsură, a organelor reproductive feminine poate afecta în mod semnificativ procesul de concepție.

Printre principalele cauze și semne ale infertilității la femei se numără:

Probleme cu ovulația: Ovulația incorectă sau absentă poate duce la imposibilitatea întâlnirii ovulului cu spermatozoidul, esențială pentru concepție. Această problemă poate fi cauzată de diverse condiții, cum ar fi sindromul ovarelor polichistice (SOP) sau dezechilibrele hormonale, afectând ciclul menstrual și fertilitatea.

Tulburări hormonale: Dezechilibrele hormonale pot perturba funcționarea normală a ciclului menstrual și ovulației, influențând direct fertilitatea. Aceste tulburări pot fi cauzate de stres, greutatea în exces sau scădere în greutate, sau de afecțiuni precum hipotiroidismul.

Disfuncție ovariană: Problemele în funcționarea ovarelor pot împiedica producția și eliberarea de ovule viabile, fiind responsabile pentru dificultatea de a concepe. Factori precum îmbătrânirea, expunerea la substanțe toxice sau afecțiuni medicale pot contribui la această problemă.

Deteriorarea trompelor uterine și formarea de aderențe: Deteriorarea trompelor uterine și formarea de aderențe pot bloca sau îngreuna trecerea ovulului fertilizat către uter, interferând cu procesul de implantare și sarcină.

Ovar polichistic: Ovarul polichistic (SOP) poate provoca dereglări hormonale și anovulație, afectând capacitatea de a concepe. Acesta poate determina și producția excesivă de androgeni, afectând ovulația și fertilitatea.

Dezechilibre hormonale: Fluctuațiile hormonale pot perturba ciclul menstrual și ovulația, influențând negativ fertilitatea și capacitatea de concepție.

Menopauză precoce: Încetarea prematură a funcției ovariene poate duce la imposibilitatea de a obține o sarcină. Acest lucru poate fi cauzat de factori genetici, afecțiuni medicale sau tratamente precum chimioterapia sau radioterapia.

Anomalii ale canalului cervical: Problemele anatomice cu canalul cervical pot îngreuna sau bloca trecerea spermei către uter, reducând șansele de a concepe.

Defecte în dezvoltarea și structura uterului: Anomalii congenitale ale uterului pot afecta procesul de implantare și dezvoltare a embrionului, îngreunând obținerea unei sarcini.

Cauze psihologice: Stresul, anxietatea și alte probleme psihologice pot influența negativ fertilitatea prin intermediul hormonilor de stres și a comportamentelor care afectează relația și viața sexuală.

Endometrioză: Endometrioza este o afecțiune în care țesutul similar endometrului crește în afara uterului, adesea pe suprafețele pelvine și în alte părți ale corpului. Această creștere anormală a țesutului poate duce la formarea de aderențe, inflamație și leziuni, care pot afecta funcția ovariană și trompelor uterine, făcând mai dificilă fertilizarea ovulului și implantarea embrionului, și, implicit, obținerea unei sarcini.

Cele mai frecvente cauze ale infertilității la femei includ:

  • Obstrucția sau absența trompelor uterine: Acestea sunt locurile în care ovulul și sperma se întâlnesc, fuzionează și formează un embrion care ulterior pătrunde în uter. Obstrucția trompelor uterine poate fi rezultatul formării de aderențe (aderențe ale pereților) ca urmare a inflamației. De asemenea, există situații în care sterilizarea, în care trompele uterine sunt ligaturate poate duce la apariția aderențelor. Absența unei trompe uterine poate fi rezultatul unei intervenții chirurgicale efectuate din motive medicale urgente (proces purulent local, sarcină ectopică).
  • Aderențe pelviene: Acestea apar ca urmare a unui proces inflamator, a endometriozei sau a intervențiilor chirurgicale anterioare. Aderențele pot înconjura ovarul sau se pot forma între acesta și trompă, obstruind trecerea ovulului.
  • Endometrioza: Această afecțiune se caracterizează prin creșterea mucoasei uterului (endometrului) în afara uterului. Acest lucru poate duce la formarea de aderențe, împiedicând astfel procesul de fertilizare.
  • Tulburări endocrine sau hormonale: Aceste tulburări pot apărea în afecțiuni ale ovarelor, glandei tiroide, glandei pituitare, hipotalamusului, glandelor suprarenale, rinichilor sau ficatului. Ele pot fi cauzate de tulburări metabolice sau de stres psihic sever, șocuri.
  • Infertilitatea psihogenă: Aceasta apare ca o reacție psihologică la o sarcină nedorită. Femeia poate avea temeri deliberat sau inconștient legate de naștere sau de posibilele modificări ale aspectului său ca urmare a sarcinii. Uneori, motivul poate fi reticența de a concepe cu același partener.
  • Infertilitatea imunologică: Aceasta apare atunci când organismul femeii produce anticorpi împotriva spermatozoizilor, împiedicând fertilizarea. Anticorpii determină imobilitatea spermatozoizilor.

Pentru un diagnostic precis al infertilității la femei, este esențial ca ambii parteneri să fie evaluați. În
acest scop, se recomandă efectuarea unor analize de sânge pentru determinarea nivelurilor
hormonale, teste pentru depistarea infecțiilor și ecografii ale organelor pelvine.

Procedurile utilizate în diagnosticul infertilității la femei includ:

  1. Examinarea ginecologică ultrasunete: Aceasta este prima etapă a evaluării unei femei și
    permite evaluarea dimensiunii și structurii uterului și a ovarelor, detectarea chisturilor ovariene, a
    miomului și a altor patologii ale organelor pelvine.
  2. Histeroscopia: Această procedură permite examinarea cavitații uterine cu mai multă precizie,
    facilitând detectarea anomaliilor care nu pot fi diagnosticate în timpul examinărilor de rutină sau a
    ecografiilor.
  3. Histerosalpingografia: Această metodă implică injectarea unei substanțe de contrast în uter pentru
    a determina permeabilitatea trompelor uterine și pentru a obține imagini care evidențiază acestea.
  4. Teste de sânge pentru hormoni: Aceste teste sunt utilizate pentru a evalua funcția ovarelor și a
    sistemului endocrin.
  5. Laparoscopia: Această procedură, care are și scop diagnostic și terapeutic, permite medicului să
    vizualizeze clar și în detaliu organele pelvine. În cazul în care
    se identifică cauza infertilității, specialistul poate elimina chisturile, aderențele sau endometrioza în
    timpul acestei intervenții.
  6. Graficul temperaturii bazale: Această metodă constă în înregistrarea temperaturii bazale a pacientei
    pe parcursul a 2-3 cicluri menstruale și este utilizată pentru a evalua momentul ovulației.
  7. Monitorizarea cu ultrasunete a maturării foliculilor și a ovulației: Această examinare suplimentară
    poate fi prescrisă de medic în funcție de cazul individual.

Tratamentul infertilității feminine variază în funcție de cauza specifică a problemei. Unele posibile
tratamente includ:

  • Tratarea cauzei subiacente: Identificarea și tratamentul oricăror afecțiuni subiacente care pot contribui la infertilitate, cum ar fi sindromul ovarelor polichistice (PCOS), endometrioza, tulburările tiroidiene sau fibroamele uterine. De exemplu, în cazul sindromului ovarelor polichistice, pot fi prescrise medicamente pentru a regla nivelurile hormonale și a promova ovulația. Pentru endometrioză, terapia hormonală sau intervențiile chirurgicale pot fi utilizate pentru a reduce țesutul endometrial ectopic și a ameliora simptomele. Tratamentul pentru tulburările tiroidiene poate implica administrarea de medicamente pentru a normaliza funcția tiroidiană. Fibroamele uterine pot fi tratate cu medicamente, intervenții chirurgicale sau embolizare uterină pentru a reduce dimensiunea lor și a elimina simptomele asociate.
  • Stimularea ovulației: În cazul în care femeia nu ovulează regulat sau deloc, medicul poate recomanda stimularea ovulației. Aceasta implică administrarea de medicamente speciale pentru a stimula dezvoltarea foliculilor ovarieni și ovulația.
  • Tehnici de reproducere asistată: În cazurile în care alte metode nu au avut succes, tehnici precum fertilizarea in vitro (FIV), în care ovulele sunt colectate și fertilizate în laborator, iar embrionii rezultați sunt transferați în uter, pot fi o opțiune. Procesul FIV începe cu stimularea ovarelor pentru a produce mai multe ovule mature. Aceste ovule sunt apoi colectate folosind o procedură minim invazivă și sunt fertilizate în laborator cu spermă. După fertilizare, embrionii rezultați sunt cultivati timp de câteva zile într-un mediu de cultură specializat. Ulterior, unul sau mai mulți embrioni de calitate sunt transferați în uterul femeii, iar dacă implantarea are succes, sarcina poate să apară. În unele cazuri, embrionii pot fi criopresați (înghețați) pentru utilizare ulterioară. Alte tehnici pot include injecția intracitoplasmatică de spermă (ICSI) sau utilizarea donatorilor de ovule sau spermă. ICSI, cunoscută și ca injecția intracitoplasmatică de spermă, este o tehnică utilizată în tratamentul infertilității în care un singur spermatozoid este injectat direct în ovul pentru a facilita fertilizarea în laborator. ICSI este adesea ales în cazurile în care există probleme semnificative de fertilitate legate de spermă, cum ar fi numărul redus de spermatozoizi, motilitatea scăzută a spermatozoizilor sau anomalii morfologice ale acestora. De asemenea, este utilizată atunci când alte tehnici de reproducere asistată, cum ar fi fertilizarea in vitro (FIV) tradițională, nu au avut succes. Utilizarea donatorilor de ovule sau spermă reprezintă o soluție eficientă pentru cuplurile sau femeile care se confruntă cu infertilitatea și nu pot concepe din diverse motive. Această opțiune devine relevantă în situațiile în care femeia nu poate produce ovule de calitate sau în cantitate suficientă, sau când calitatea spermatozoizilor este scăzută. De asemenea, poate fi aleasă atunci când există riscul transmiterii unor boli genetice grave către urmași. Procedura implică utilizarea ovulelor sau spermei de la donatori, care sunt fertilizate în laborator și apoi transferate în uterul femeii care urmează tratamentul.
  • Chirurgia reproductivă: Anumite cauze ale infertilității pot fi tratate prin intervenții chirurgicale. De exemplu, se poate efectua o intervenție chirurgicală pentru corectarea anomaliilor uterine, îndepărtarea chisturilor sau fibroamelor uterine care pot afecta fertilitatea.
  • Terapia hormonală: În anumite situații, administrarea de hormoni precum progesteronul sau estrogenul poate fi recomandată pentru a corecta dezechilibrele hormonale și a promova ciclurile regulate de ovulație.

Infertilitatea este o problemă complexă și îngrijorătoare care poate afecta în mod semnificativ calitatea vieții și planurile de întemeiere a unei familii. Cu toate acestea, înțelegerea cauzelor, diagnosticului și opțiunilor de tratament poate oferi speranță și sprijin pentru femeile și cuplurile afectate.

Este esențial să se recunoască că există numeroase modalități de abordare a infertilității, iar fiecare caz este unic. Prin consultarea cu profesioniști în domeniul sănătății reproductive și prin explorarea diferitelor opțiuni disponibile, puteți găsi calea potrivită pentru a vă îndeplini visul de a deveni părinți.

Este important să discutați cu un specialist în fertilitate pentru a determina cauza infertilității și a dezvolta un plan de tratament personalizat, adaptat circumstanțelor și nevoilor individuale. La Clinica de Fertilitate Zygota Mureș, avem o echipă dedicată de specialiști care vă pot ajuta să aveți un copil.

Share