Inseminare intrauterină

Ce esteinseminareaintrauterină (IUI, IA, inseminarea artificială)?

Câteodată, natura trebuie ajutată pentru obținerea unei sarcini – și medicul poate face acest lucru prin introducerea spermei direct în uter printr-un tub de plastic foarte subțire. Această procedură se numește inseminare intrauterină (sau inseminare artificială), mediculoferind astfel o mână de ajutor naturii și mărind astfel șansele unirii ovulului cu spermatozoidul. Când este indicată inseminarea intrauterină (artificială) ?

IA este utilă când:

  1. Partenerul feminin are o problemă la nivelul mucusului colului uterin – cantitatea acesteia este prea mică sau când constituie o barieră în calea ascensiunii spermatozoizilor. Cu ajutorul inseminării artificiale, sperma este depusă direct în uter, trecând astfel de bariera colului.
  2. Partenerul masculin produce anticorpi împotriva propriilor spermatozoizi. In acest sens, prin tehnica inseminării, sperma “bună”, neafectată de prezența anticorpilor, este separată în laborator și apoi utilizată.
  3. Partenerul masculin nu poate ejacula în vaginul partenerei (cauze psihologice ce pot antrena impotența, vaginismul, care constă în spasme involuntare ale mușchilor vaginali astfel încât penetrarea este imposibilă, sau deformări anatomice ale penisului cum ar fi hipospadiasul necorectat sau în caz de paraplegie).
  4. Partenerul masculin suferă de ejaculare retrogradă – sperma ajunge din veziculele seminale în vezica urinară, în loc să fie eliminată spre exterior.
  5. Există o infertilitate inexplicabilă – în aceste cazuri inseminarea artificială îmbunătățește semnificativșansele de concepție.
  6. Partenerii sunt despărțiți perioade lungi de timp sau nu pot avea relații intime în perioada de fertilitate lunară maximă – în aceste cazuri sperma poate fi înghețată, stocată și utilizată pentru inseminare când partenerul masculin lipsește.

Metodele de realizare a inseminării artificiale cu sperma partenerului

Există mai multe tehnici. Cea mai simplă dintre ele presupune “injectarea” unei mostre de spermă direct în vagin, cu ajutorul unei seringi. In acest mod, inseminarea poate fi efectuată acasă, în dormitor și se numește auto-inseminare. Din păcate, metoda reprezintă în realitate o pierdere de timp în încercarea de a trata o problema de infertilitate. Singura indicație ar fi imposibilitatea partenerului masculin de a ejacula direct în vaginul partenerei. Deși există medici care mai recurg la această metodă, ei nu oferă în realitate un avantaj real pentru cuplu.

O metodă mult mai rafinată a inseminării constă în utilizarea unei mostre de sperma obținută prin ejaculare în 2 recipiente diferite – prima parte a ejaculării, de regulă foarte bogată în spermatozoizi, se colectează într-un prim recipient, iar a doua parte într-un al doilea recipient. Conținutul din primulvas colector va fi utilizat pentru inseminare. Metoda este aplicabilă unui număr relativ mic de cazuri (volum mare de spermă care diluează prea mult spermatozoizii sau când nu sunt disponibile facilitățile laboratorului de procesare a spermei).

Cum se realizează inseminarea artificială?

Sperma se separă în laborator de fluidul seminal, se pregătește cu medii speciale, apoi se “injectează” printr-un cateter fin, direct în cavitatea uterină. Nu este indicată introducerea direct în uter a spermei nepreparate anterior, deoarece conține prostaglandine, alături de alte elemente care pot declanșa crampe abdominale severe, precum și infecții intrauterine.

Când se realizeazăinseminarea artificială?

Momentul este foarte important și trebuie ales în perioada de maximă fertilitate, când ovulul se află în trompa uterină. Poate fi determinat prin examene ecografice repetate sau teste de ovulație. O clinică bună este aceea care oferă acest serviciu timp de 7 zile pe săptămână, pentru că există o șansa din 7 ca momentul ovulator să apară duminica (ovulele nu au weekend). Inducția medicamentoasa a maturării foliculare este foarte importantă (citrata de clomifen, gonadotropină), în scopul creșterii corespunzătoare a ovulelor și a certitudinii ovulației. S-a dovedit că metoda crește șansele de concepție.

Inseminarea artificială va fi efectuată în timpul ovulației sau imediat după. Mostra de spermă se obține prin masturbare, de preferat în clinică, după cel puțin 3 zile de abstinență sexuală, pentru a obține un număr optim de spermatozoizi. Pentru partenerii care au dificultăți în emisia spermei la un anumit timp, există posibilitatea înghețării unei probe anterioare și urmând a fi folosită ulterior. Pot fi utilizate medicamente stimulatoare ale erecției sau vibratoareîn scopul obținerii mostrei de spermă.

Sperma calitativ superioară va fi separată de restul fluidului seminal printr-o tehnică specială de laborator. Această separare durează în medie 1 – 2 ore. Procedura de inseminare a spermei preparate durează în medie câteva minute, nu este dureroasă, dar poate fi ușordisconfortantă. Pacienta va sta în poziție ginecologică pe masa de examinare, iar medicul va vizualiza colul uterin prin intermediul unui specul vaginal. Sperma prelucrată va fi introdusă apoi în uter cu ajutorul unui cateter fin. In timpul procedurii pot apărea ușoare crampe uterine, iar după inseminare poate apărea un disconfort abdominal timp de 12 până la 24 de ore. După procedură unele paciente pot prezenta mici sângerări vaginale. In orice caz, sperma introdusă în uter nu poate ieși în afara lui (secrețiile observate de unele paciente reprezintă, de fapt, mucusul cervical în cantitate mai mare la mijlocul ciclului.

Nu există restricții de repaus la pat după procedură. Unii medici repetă procedura după 24 de ore. Noi încurajăm cuplul sa aibă relații intime în noaptea de după inseminare și pentru următoarele 2 -3 zile, în scopul creșterii șansei de concepție.

Cum se pregătește sperma înainte de inseminare?

Procesarea spermei permite doctorului să obțină o mostră concentrată și cu o motilitate îmbunătățită a spermatozoizilor, într-un volum relativ mic. Procesarea spermei trebuie efectuată imediat după obținerea mostrei ejaculate, de aceea este recomandabilă masturbarea în clinică și nu la domiciliu.

Tehnica de laborator:
Există diferite metode de procesare a spermei, fiecare dintre ele necesitând echipament și tehnici speciale.
  1. Cea mai simplă metoda este “spălarea” spermei într-un mediu de cultură, prin centrifugare. Astăzi această tehnică nu mai este recomandată.
  2. O alta tehnică utilizează metoda stratificării, în care un mediu de cultură special este plasat peste mostra de spermă într-un tub special. Spermatozoizii de bună calitate vor avea mișcări active în mediul de cultură, iar după 40 – 60 minute acest mediu (care conține spermatozoizii) va fi injectat în cavitatea uterină.
  3. O metodă mai sofisticată, utilizata în zilele noastre, utilizează tehnica gradientului de densitate. Aceasta permite separarea spermei de bună calitate de spermatozoizii imotili, plasma seminală și alte celule existente în ejaculat. Se obține astfel un concentrat de spermatozoizi motili și de bună calitate, utili mai ales în cazul spermei cu modificări inițiale.
Cercetări recente

Unii medici au încercat să adauge diferite substanțe la sperma prelucrată, în scopul îmbunătățirii motilității și creșterii șanselor de fertilizare. Aceste substanțe sunt cafeina și pentoxifilina și pot fi utile la anumiți pacienți.

În timpul inseminarii artificiale, sperma este introdusă în cavitatea uterină, urmând ca ea să ascensioneze spre trompele uterine spre a întâlni ovulul. De ce nu se injectează sperma direct în trompele uterine? Tehnica, dificilă din cauza calibrului foarte mic al trompelor, poate fi totuși efectuată cu ajutorul unor catetere speciale și sub control ecografic, fără anestezie. Rata de sarcini obținute nu este mai mare prin această metodă, de aceea este practicată destul de rar.

Implicațiile psihologice ale inseminării artificiale

Partenerii masculini pot resimți frustrare și scăderea încrederii în forțele proprii când ajung să ceară ajutorul medicilor în această problemă. Acest fapt apare datorita comparării lor cu alți semeni care pot sa-și rezolve problemele “singuri”, neavând probleme de fertilitate în cuplurile lor. Partenerele pot resimți și ele sentimente de frustrare, mai ales că tehnica de inseminare presupune interferarea cu activitatea intimă a cuplului.

Care este rata de succes a inseminării artificiale?

Rata de succes depinde de anumiți factori. In primul rând, este foarte importantă cauza infertilității. De exemplu, bărbații cu sperma de bună calitate care, din diverse motive nu pot avea relații intime, au mai multe șanse de succes în obținerea unei sarcini, comparativ cu pacienții cu spermograma modificată. De asemenea, factorii feminini ai infertilității joacă un rol important. Pacientele peste 35 ani au șanse relativ reduse de concepție prin această metoda. In general, rata de succes variază între 10 și 15% pe încercare, șansele crescând la aproximativ 50% după cel puțin 4 încercări. Trebuie menționat faptul că rata naturală de concepție lunară a unui cuplu fără probleme de fertilitate este cuprinsă între 15 și 25%. Dacă după 4 încercări de inseminare artificială nu apare sarcina, șansele nu mai cresc dacă metoda se repetă. În aceste cazuri, ar putea fi luată în calcul reproducerea asistată.

Care sunt riscurile inseminării artificiale?

Riscul major este reprezentat de posibilitatea apariției sarcinii multiple, în condițiile în care pacientele primesc tratament de stimulare ovariană. Acest risc este chiar mai mare comparativ cu tratamentul de fertilizare in vitro. In cazul în care se dezvoltă prea mulți foliculi în urma tratamentului de stimulare ovariană, inseminarea uterină poate fi evitată. In aceste circumstanțe, când se dezvoltă un număr mare de foliculi, ciclul de tratament poate fi convertit într-un ciclu de fertilizare in vitro, metodă cu un raport bun cost-eficiență, având în vedere numărul mare de ovocite ce s-ar putea recolta.

Centrele care oferă acest tip de tratament (inseminare artificială), de regulă pot monitoriza pacientele, hormonal și ecografic. Totuși, exista și centre unde aceste servicii nu pot fi oferite împreună, fapt ce poate crea frustrare pentru pacienți.

Un alt risc major al inseminării artificiale este repetarea la nesfârșit a acestei metode în lipsa unei alternative (fertilizare in vitro). Acest lucru poate crea frustrare cuplului, precum și pierderea încrederii în serviciile medicale oferite.

O problemă comună a acestei tehnici constă în faptul că medicii o practică în prezența unui număr mic de spermatozoizi în ejaculat. In ciuda concentrării spermei, șansele de succes sunt relativ mici, în aceste cazuri fiind de preferat fertilizarea in vitro asociată cu metoda ICSI.

2017 Copyright © www.fivmures.ro, All Rights Reserved | Powered by: 4M Concept Studio.